Mai întâi și mai întâi trebuie să-mi cer iertare pentru pauza atât de lungă și de nepermisă din ditamai mijlocul de prim episod de sezon 2013. Am obosit și am clacat, mi-am luat liber câteva zile (inițial am zis că una, dar apoi s-au făcut două și jumătate). Am dat și pe la Spa (la Belle Maison Spa, vă recomand cu mare drag, ieși alt om de acolo, parol).
Deh, ce să-i faci, sunt sensibiloasă și nu am fost niciodată aptă de mari sacrificii pe scena carierei în detrimentul confortului personal, martori îmi sunt toți foștii colegi de serviciu. Dacă mi-e somn nu mă trezesc, dacă mă doare, mă opresc și mă culc, închid telefonul, fug din lume. Altfel nu știu.
Așadar, după cele două nunți din weekendul trecut (da, da, două) am pedalat pe forță ca să termin o prezentare pentru 21 septembrie (ceva de senzație, vă jur) și apoi am tras obloanele. Mi-am mai permis doar o vizită la Barletto, să facem și noi cunoștință, să nu fie chiar un one-night-stand pe 15 iunie.
Am întreprins până și reprobabila acțiune de a-mi vizita prieteni și de a ieși vreo două ore în Control, unde mi s-a înmânat și un voucher la H&M cado de defuncta zi, sărbătorită a priori prin muncă. Ceea ce-mi amintește că am un card în geantă care se cere cheltuit, mno, era să uit, noroc cu blogul. Deci da, am făcut lucruri rele, rele, sunt vinovată. Știu, nu așa se clădește o carieră, dar asta sunt, alta mama nu mai face (scuza general valabilă pentru orice). Hedonismul nu-i tocmai cel mai bun prieten al succesului în afaceri, dar poate facem cumva și-i combinăm, că altfel simt că n-o să meargă.
Să dăm, însă, timpul înapoi, și să vedem unde am rămas.
Daaa…la ziua mea! Păi, așa cum mulți dintre voi știu și chiar și mai mulți habar n-au, pe 8 iunie am prins în cununa vieții cel de-al 17-lea trandafir. Mă rog, cel puțin al 17-lea de când am împlinit 15 ani. Așa că am dat o petrecere maaaare, mareeee, să se pomenească, să știe toți prietenii și dușmanii. Și am ales eu pentru petrecerea asta cea mai cea locație din Floreasca, Biavati Events pe numele ei. Ca să nu se prindă chiar toată lumea, și să nu mă trezesc cu invitați neinvitați, m-am făcut că organizez o nuntă pentru Cristina și Mircea. Ce-i drept, am fost așa subtilă că doar Robert și Irina s-au prins că era de fapt ziua mea, restul chiar au crezut că se pune la cale o nuntă. Asta e, dacă n-au apărut mie nu mi-a rămas de făcut decât să nuntesc cu drag și dor printre sfeșnicele lumănăricioase de la Dadoo până pe la 5.30, când am cerut permisiunea să mă retrag. Lumea mă voia, eram doar vedeta serii, dar eu am ales să-mi fac retragerea discretă, cu grație, ca să îmi mai rămână ceva baterii și pentru nunta de a doua zi.
A doua zi m-am deplasat spre I Do Weddings ca o zână pe la un 12 trecute fix, împreună cu DJ Armand. Norocul meu ăl mare e că acum suntem două și nu una, iar Alexandra era pe front de la ora 8, cu lampioanele în brate, cu fețele de masă și șervetele de la The Props Shop, iar Petalia deja terminase de îmbrăcat în iederă arcada, lăsase mărturiile și plasase aranjamentele de masă și pe cele pentru colțul cu gelato. Dap, gelato, ați salivat bine, am avut gelato și încă ce gelato. Poate credeți că la 12 e încă timp pentru de toate, dar țin să vă contrazic, dumneaei nunta lui Ștefan și a Anamariei a fost una de zi (vă amenințam eu cu un trend bucureștean în acest sens, ia numa să vedeți), așa că mirii s-au instalat în locație undeva pe la 13.30. Deci ora 12 nu era târziu, ci nepermis de târziu. Deci – mulțumesc, Alexandra, pentru că exiști și ne luminezi zilele cu lampioanele tale colorate! Așteptăm materiale de la Marian Cristea și Cătălin Bălașa, între timp ne delectăm cu un making-of by Fairy’s Corner, intervenția divină, cum ar veni, cu care avem treabă pe 1 septembrie, același loc, aceeași oră.
Simt că sunt oareșcum incoerentă, probabil datorită faptului că nu mi-am revenit pe deplin de la nunta muntenească-barlettească a trifanilor, de aseară, și simt ca o iau pe miriște și pe schizofrenie, așa că promit respectuos că revin cu detalii picante legate de fiecare eveniment în momentul în care vom avea și imagini grăitoare.
Pe lângă asta, trebuie să mă pregătesc sufletește să trag de Alexandra să ne povestească cum a fost la prima nuntă coordonată de ea! (tobe cu întârziere). Daaaa, aseară am avut partidă la dublu, așa că puteți s-o felicitați, a trecut cu brio botezul și deocamdată se pare că încă îi place să o ardă aiurea (sau nu!!!) pe la nunțile oamenilor. Am aruncat-o de-a dreptul în apă, nu i-am dat nicio un sfert de mână de ajutor (asta și pentru că nu mi l-a solicitat, ce-i drept) și se pare că s-a descurcat admirabil. Deh, cu asemenea profesori minunați, e normal… :D
Vă las cu fotografia zilei, by Relu Drăghici, dar prin intermediul instagramului meu, de și anume aseară, 15 iunie.
Vă pup, mă duc să-mi fac un cocktail cu lavandă, tei și un pic de xanax.
Mă duc să dorm, că mâine o iau de la capăt cu curățenie generală în casă, prints 4 Sonia, degustare pentru Lucia, DJ pentru Andreea și Ștefan, barmani pentru Roxana, diverse pentru Lucia (cealaltă Lucia, să nu credeți că nu sunt vigilentă!), invitații pentru Ștefania, transport și contracte pentru Andrea, invitatii pentru Alexandra (dada, a cam venit momentul). Ce să mai zic că peste vreo două săptămâni Pixel Theory îmi dă flit și mă trimite la gară, pentru că pleacă în concediu. Să pedalăm, așadar, că avem și un Electric Castle de bifat în weekendul care vine (știu, aici ar trebui să mă prefac că îmi pare rău ca n-am nuntă, dar recunosc cu mâna pe inimă că visez la un weekend doar al meu de undeva de pe la Paște).
Deci răbdare dragii mei, că le rezolvăm pe toate pe rând. Răbdare și tutun, că nu am uitat nimic și nu lăsăm nimic în urmă.
Arrivederci, ci vediamo!