Ce să fac, cum să vă povestesc și cum să încep să vă zic despre Marina, Daniel și Toma?
Aș putea prin a menționa că a fost singurul eveniment tip nunto-botez de până acum cu care a avut de-a face The Wedding Styler.
Sau aș putea să vă zic că Marina are breton. Ca mine!
Sau aș putea să vă spun că în ziua în care ne-am văzut eram într-o aiureala atât de aiuritoare (aiureală la cote mari chiar și pentru mine, ceea ce este o mare chestie) încât mi-am dat întâlnire în același loc, la aceeași oră cu ea, dar și cu Anela și Cosmin, care voiau fix același lucru – să discutăm de principiu despre o potențială colaborare. Ce-aș fi putut să fac? Ce anume aș mai fi putut să fac, decât să recunosc adevărul adevărat – că am început cu zece picioare stângi relația noastră – să-i rog pe toți trei să mă ierte și să găsim o soluție de a purta discuția așa…în tandem.
Am avut mare noroc pentru că oamenii erau cu simțul umorului la ei, toți trei – și s-au amuzat mai degrabă decât au scos iataganele. E drept că nu știu eu exact ce-au gândit, dar cred că m-au iertat.
Să ne întoarcem la Marina.
Marina nu era singură, deși așa ar putea părea. Cu ea era Toma, doar că era așa de mic că încă nu se vedea deloc. Și amândoi mi-au povestit cum că la anul ce urmează, cam pe vremea la care discutam, ar fi bine să organizăm o petrecere atât de căsătorie pentru Marina și Daniel, cât și pentru Toma.
Spre marea mea surprindere am încheiat ambele colaborări – atât cu Marina, Daniel și Toma, cât și cu Anela și Cosmin – în ciuda felului dezastruos în care m-am prezentat la prima întâlnire.
Pentru evenimentul lor, Marina și Daniel au ales Casa Comana, la fix o săptămână după evenimentul cu Cătălina și Boyd – iar de coordonarea evenimentului s-a ocupat tot Alexandra (întocmai ca la Cătălina și Boyd).
Și-acum aș vrea să vă povestesc furtunos despre suișurile și coborâșurile din relația noastră cu ei – dar din păcate ele nu există. Discuțiile au fost atât de puține, discrete, non-confrontative și pacifiste încât nu pot să-mi aduc aminte nici măcar scene amuzante. După cum era de așteptat, Marina a avut un cu totul alt punct de interes pe care s-a concentrat – și anume Toma – iar asta i-a permis să înțeleagă că punem la cale o petrecere, nu un plan de cucerire al Universului. E uimitor cum etapele acestea importante din viață – deși te țin ocupat, deși pot fi istovitoare, deși sunt încercări în adevăratul sens al cuvântului – îți dau o măsură reală a priorităților. Cum ai putea oare să te încrâncenezi pe alegerea nuanțelor petalelor de nu mai știu ce, când ai un bebe de o lună și ceva în brațe?
Pentru evenimentul nostru mi s-a părut potrivit să colaborăm cu Moood – Giuvaere Florale – adică unul dintre floriștii talentați ai Bucureștiului. Încerc mereu să potrivesc nu doar cererea pe ofertă, pragmatic vorbind, ci și oamenii cu oameni. Iar Daniela mi s-a părut a avea delicatețea și sensibilitatea potrivite la fix pe acest eveniment cald.
De data aceasta evenimentul a avut loc în interiorul Salonului din Pădure, vremea fiind destul de capricioasă în toiul lui iulie (neașteptat de). Photoparty a făcut senzație printre invitați, iar Bogdan Nicolescu s-a ocupat de petrecere cum știe el mai bine.
*Știți că-mi place cu mențiunea specială, așa că trebuie să vă sublinez (dacă nu v-ați prins deja) că mi-a plăcut foarte tare rochia Marinei, de la Rhea Costa.
Mulțumim frumos pentru fotografii, Foto Dumbravă! Și mulțumim Set the Date pentru design, păsărele și inspirație, în general!
Și ca să vedeți că nu sunt complet nebună cu titlurile și cuibușoarele, el grande final, tortul de la Cookie Jar (bineînțeles).:
