Atunci când alegi să colaborezi cu un wedding planner, pe lângă alte motive (abilități în planificare, prezența unui coordonator în ziua nunții, consiliere pe diverse chestiuni) cu siguranță o greutate mare o are experiența lui (sau a ei) și relațiile pe care le are. Adică certitudinea că va veni aducând după el furnizori de încredere, profesioniști. Așadar este vorba atât de niște scurtături (lasă, nu te mai chinui, uite lucrează cu x), dar și de o garanție suplimentară, chiar dacă simbolică. E adevărat că în caz de ceva problemă furnizorul respectiv răspunde direct și conform contractului încheiat de diverse pocinoage, dar există totuși și o responsabilitate morală a celui care ți-a făcut recomandarea și fii sigur că el (sau ea) se va strădui să remedieze atât cât poate situația, fie prin comunicare, fie prin găsirea rapidă de alternative.
Lucrurile însă se schimbă radical dacă după momentul în care ai contractat un wedding planner, în loc să mergi cu predilecție către recomandările făcute (și pentru care îl plătești) începi să ignori tot ce-ți spune și să începi să-i ceri să caute cu totul și cu totul altceva. Dacă wedding plannerul tău nu are legătură cu nici măcar 50% din echipa evenimentului tău, nu îi cunoaște, nu ți i-a recomandat, nu are o relație deja formată cu ei, atunci nu ai cum să te aștepți ca ei să respecte desfășurătorul pe care îl primesc, să accepte autoritatea coordonatorului în ziua nunții sau să fie dispuși să discute și să rezolve problemele având ca intermediar același coordonator/wedding planner. Dacă întreaga echipă este una alcătuită din ,,outsideri” pe care i-ați găsit singuri pe google sau pe care wp i-a găsit, dar tot pe google, fără să aibă experiența lucrului cu ei sau contactul lor dintr-o sursă de încredere, atunci se cheamă că ai găsit o secretară foarte scumpă și atât. Secretară destoinică, care însă nu îți va putea rezolva problemele de comunicare pentru că nu are timp să stabilească o relație și nici atât nu are cum să garanteze pentru profesionalismul respectivului furnizor.
Acesta este de fapt motivul pentru care accept foarte rar contracte doar pentru coordonare de eveniment – și doar atunci când mă conving că echipa cu care vom lucra este una cu care putem lucra.
Cu acest text nu vreau să sugerez că nu accept sugestiile clientului. Ba dimpotrivă, chiar în acest an am cunoscut deja până la această oră cel puțin trei profesioniști cu care îmi doresc să lucrez și pe alte proiecte. Dar asta pentru că în cazurile specifice clientul meu avea o relație deja stabilă cu acel furnizor, îl cunoștea, știa că nu este nevoie de garanții suplimentare pentru acel om și în acel mod mi-a făcut privilegiul să-l aducă și-n viața și excelurile mele.
Așadar ascultați-vă wedding plannerul, pentru că dacă l-ați ales cum trebuie nu are alt interes în recomandările pe care le face decât să meargă evenimentul bine și toată lumea să fie fericită. Sau pregătiți-vă de probleme pe care nici mama zmeilor wedding plannerilor din toata galaxia și tot universul nu vi le va putea rezolva.
În acest caz, cum ziceam, v-ați pricopsit doar cu o secretara amabilă. Sau, după caz, cu un fals țap ispășitor.
Fotografia zilei, vine de la Ioan Stoica, fără alte introduceri și altă tevatură, eu la o nuntă de argint, unde cu siguranță am fost mai mult decât assistant manager de top :P :
Un articol foarte interesant cu multe sfaturi utile. Multumesc!