Pisica zmeură. Sau orhideea blănoasă. Sau dihorul săltăreț. Sau cavalerul de onoare cu coadă. Sau… [nu, nu este un roman de Boris Vian, deși ar putea fi]

October 6, 2013

Afară e frig, în sobă arde…gazul, iar eu trag de un ceai de portocale roșii, cu ochelarii alunecați fin spre vârful nasului. Sunt într-o stare de letargie determinată de vacanța care iată că mi se apropie de sfârșit.

Clar trebuie să fac ceva să-mi recuperez chi-ul, așa că mă gândesc să vă povestesc despre Sonia și Mihai, despre Bailey și Rubio și Pascal și Kenshi. Și MicPisic. Și Grizou. Despre orhidee roz, o colaborare nouă cu Cromatica și încă câteva alte lucruri. Care mă așteaptă să le povestesc încă de pe 13 iulie. Vă dați seama în ce hal de hal de restanțieră sunt, da?!

sonia-mihai-nunta-0615

Sonia este o tipă directă. Probabil dacă ați avea ocazia să o cunoașteți, v-ați da seama că am dreptate și că majoritatea oamenilor pe care i-ați cunoscut până acum și despre care credeți că sunt direcți, nu sunt de fapt așa. Nu aș vrea să înțelegeți de aici că ăsta ar fi un lucru rău. Sonia este probabil unul dintre cei mai buni oameni din lume. Doar că-i directă, nu menajează și tranșează. Ceea ce în economia organizării unei nunți este absolut genial. Poate să îți spună într-o secundă ce îi place și ce nu și mai ales ce își dorește. Spre exemplu rochia era deja cumpărată, de la Pronovias, cu mult înainte să ne cunoaștem noi.

sonia-mihai-nunta-0174

Din categoria ce își dorește Sonia putem povesti puțin despre Kenshi – câinele lor, care a fost cavalerul principal de onoare, cel care a adus la nuntă verighetele, prinse pe pernuța cusută pe lesa lui. Acesta este unul dintre lucrurile pe care Sonia și le-a dorit, fără de care nu a conceput existența evenimentului – și care s-a și întâmplat.

sonia-mihai-nunta-0320

De asemenea, Sonia a știut că dorește zmeură la nuntă. Proaspătă, în deserturi, dar și cromatic. Și așa s-a întâmplat – am avut zmeură proaspătă, DIRECT de la o băbuță de la piață, servită la ceremonia religioasă de pe terasă, în mărturiile mini-cheesecake, dar și în rochiile domnișoarelor de onoare, papioane, balerini, flori și câte și mai câte.

1017675_484282691647658_1744675776_n

…iar când zic mini-cheesecakes și balerini mă gândesc la asta:

sonia-mihai-nunta-0912

sonia-mihai-nunta-0684

Cu locația nu a fost tocmai ușor, dar după o căutare nu tocmai scurtă și câteva dezamăgiri, S&M au găsit cam tot ce își doreau la Biavati Events, disponibil pe data selectată de ei cu peste un an înainte – adica 13 iulie 2013.

Legat de aranjamentele florale, Sonia de asemenea s-a descurcat singură. Am ajutat-o doar cu comandarea unor cilindri de sticlă în care a așezat ghivece cu orhidee puse pe platouri achizitionate de la Ikea, împreună cu lumânări tot de la Ikea și pe care le-a dăruit ulterior invitaților printr-o tombolă. Aici e o poveste funny – stabiliserăm să punem o bulină sau o steluță pe fundul câte unul scaun de la fiecare masă și să determinăm astfel câștigătorul. Dacă mă cunoașteți pe mine știți că nu cred că trebuie musai să pui place cards pe masă, ci e suficient să folosești o listă sau o masă de escort cards pentru a anunța invitații la ce masă sunt repartizati. Asta îți permite să organizezi și tombole de acest gen. În fine, în dimineața nunții eram complet nemulțumită de steluțele, bulinele și floricelele pe care încercasem să le manufacturez cu o seară înainte (sunt răbdătoare, dar nu și foarte talentată), așa că am scotocit febril prin Carrefour până ce am găsit niște tags-uri de lemn, cu șnur, pe care am tras un smiley-face și au fost de minune. Tombola a avut efectul scontat, cei care au nimerit scaun norocos chiar s-au bucurat de smiley-ul de sub pernuța chiavari-ului.

sonia-mihai-nunta-0914

Să revenim la flori. Pe lângă orhideele din sală, Sonia a mai avut un ajutor de nădejde -pe prietenul lor Robert, foarte priceput, care s-a ocupat de buchet și de lumânări.

sonia-mihai-nunta-0663

Cu fotografia a fost extrem de simplu. Punct ochit, punct lovit. Cromatica a fost singura mea propunere pentru ei, pe care ei au și acceptat-o în timpul întâlnirii aranjate de mine. Intuiția mea a funcționat la marele fix, pentru că zic eu că s-au înțeles minunat și chiar m-aș întinde să spun că s-au împrietenit puțin. Cum karma-și face treaba până la capăt, cred că vă dați seama deja că ei sunt și vecini, absolut întâmplător, da?

Lista prietenilor care-au dat o mână de ajutor nu se oprește la flori, ci face un ocol (mare) și pe la band. Alexandra, prietena și colega de facultate a Soniei i-a propus un mix foarte bun de muzicieni care s-au ocupat de partea live a petrecerii. Să-i spunem un fel de True Band + friends.Cu ocazia asta am cunoscut și eu oameni noi, frumoși și interesanți, apreciez mereu când se întâmplă asta.

sonia-mihai-nunta-0841

Pentru partea de printuri am mers la Pixel Theory care ne-a făcut invitații, numere de masă, dar și meniuri și escort cards toate cu scris zmeuriu și cu niște siluete foarte, foarte importante…

sonia-mihai-nunta-0711

…pentru că am uitat cel mai important lucru din lume (v-am zis că sunt vraiște maxim) – și anume să vă prezint o parte dintre cei mai buni prieteni ai Soniei:

sonia-mihai-nunta-0167

sonia-mihai-nunta-0192

sonia-mihai-nunta-0183

sonia-mihai-nunta-0191

E ușor să te intimidezi când ai de-a face cu oameni așa speciali, în același timp însă e imposibil să te plângi când știi exact ce ai de făcut și nimic altceva.
Am apreciat foarte multe lucruri la această nuntă – de la felul direct și ,,no nonsense” al Soniei de a fi, până la rochia în care s-a schimbat după nici două ore de la începerea petrecerii, felul în care a dorit neapărat ca Kenshi să-și aibă locul special în ziua lor specială, faptul că nici nu a încercat să poarte pantofi cu toc, știind că nu s-ar simți confortabil în ei – și până la felul în care fiecare prieten al lor (și au mulți!) are o porecla și un loc aparte acolo, lângă ei.

sonia-mihai-nunta-0925

Pentru că au acordat atenție acestui lucru (dar și pentru că au ținut cont de cele spuse de mine și de Robert și Irina), a ieșit și o super ședință foto în ziua nunții, pe care nu v-o mai arăt aici, că ne prinde miezul nopții, dar vă invit să urmăriți mai multe imagini de la acest eveniment special aici. Ah, da, și aici .

Mă retrag să mă bag cu capul în apă rece și să intru în marș din nou, că sezonul 2014 bate la ușă și pregătim pisici, balerine, fotbaliști, copilării, wonderlanduri, biciclete, frumusețe românească și încă altele pe care nu le divulg de pe acum. OK, recunosc, nici nu pot să divulg mare lucru (e greu să ieși din starea de briză, parol).

Pentru un final glorios vă mai scriu aici (chiar dacă nu e cel mai potrivit moment sau loc) că dacă vreți să mă mai vedeți la față în curând, vă aștept vinerea asta, pe 11 octombrie, la ora 10.00 la Hotel Marshal Garden, la un eveniment interesant (zic eu) – o conferință despre afacerile din pasiuni pe care dintr-un soi de inconștiență dătătoare de mari emoții în prezent am acceptat să o mediez. Așadar dacă doriți să vedeți bâlbe Sas în direct, dar și invitați de seamă care vă pot împărtăși din experiența lor, ne vedem vineri.

V-am pupat, mă duc să mă bucur de ultimele două ore de vacanță!

Eu.

SHARE THIS STORY
COMMENTS
EXPAND
ADD A COMMENT