S-a mai dus un an. Aproape.
N-am reușit să mai scriu poveștile nunților organizate de mine, nu așa cum mi-aș fi dorit s-o fac. Dar e în regulă, am învățat să mă iert și să nu mai fiu așa suparată pe mine pentru tot felul de lucruri pe care alții probabil că nici măcar nu le observă. O să fac și asta când o să fie cazul, dacă o să fie cazul…
S-a mai dus un an plin de lecții, multe lecții. Multe sentimente de ,,wow, nu pot să cred că trăiesc chestia asta”, dar și de ,,of, trebuia să mă gândesc la asta dinainte”. Multe, multe, multe bile îngrămădite în bolul pe care scrie ,,data viitoare când instinctul îți spune că nu e bine, fugi”. Dar și multe bile în bolul pe care scrie ,,trebuie că fac lucruri bune, dacă sunt încă oameni care vor să mă cunoască și să lucreze cu mine”.
Oameni pe care sunt recunoscătoare că i-am cunoscut.
Oameni pe care sunt recunoscătoare că i-am cunoscut mai bine.
Oameni pe care sunt recunoscătoare că am ajuns să-i cunosc atât de bine încât să realizez că de fapt nu prea vreau să-i cunosc deloc.
Ați prins voi ideea, în general sunt extraordinar de recunoscătoare.
Ce frumos, nu?
Vedeți voi, cel mai mare avantaj al meu este sinceritatea.
Iar cel mai mare dezavantaj al meu este sinceritatea.
Așa m-am obișnuit. Așa v-am obișnuit, cu asta cuceresc și cu asta supăr. Și cu toată sinceritatea pe care o dețin, vă spun că n-am abandonat ideea de a ține un workshop/curs/adunare generală, doar că vreau să mă asigur că am cui și că am de ce. Așa că m-am hotărât – în luna noiembrie a acestui an voi ține acest workshop cu care vă tot ameninț de doi ani – pe o durată de două zile – dacă sunt acolo oameni interesați de el. În cadrul lui n-o să vă învăț ce știți deja. N-o să vă împui capul cu ,,rețeta organizării perfecte” (dezgropată de pe vreun site american). Nici măcar diplome plastifiate nu pot să vă dau, că n-am nici eu așa ceva (asta poate se rezolvă, dacă într-o hârtie ne stă fericirea – meșterim noi niște diplome ceva să leșine comitetul diplomelor). O să vă expun lumea mea, cu bune și cu rele, o să vă povestesc totul despre mine (presupunând că chiar sunteți interesate să știți toate prostiile) și o să vă dau din casă tot ce e nevoie să dau din casă și ce cred eu că este potrivit să dau din casă ca să creștem frumos și să ducem ideea asta de wedding planning cât mai departe în țară.
O să pun o limită în numărul participantelor (iarăși presupunând că discutam doar despre femei – mi-ar plăcea să mă înșel) – și o să vreau să aflu, înainte de a încasa vreun avans pentru înscriere, cine sunteți, de unde mă cunoașteți (dacă mă cunoașteți) și de ce sunteți interesate să participați la acest workshop. Cel mai mult mă interesează chiar acest aspect – ce anume vreți să aflați voi de la mine, cu ce credeți că aș putea să vă ajut, ce curiozități aveți, ce întrebări.
Limita numărului de participanți/participante va fi de 10 persoane. Asta cred eu că este cifra limită pentru o discuție aprofundată, sinceră, în care să ne cunoaștem și în care să putem discuta frumos și bine fără microfoane, fără săli de conferință, fără prezentări învățate pe dinafară.
Costul participării la acest workshop este de 250 de euro/persoană, iar rezervarea participării se va face după achitarea a 50% din această sumă.
Data exactă și locul workshopului vor fi anunțate ulterior (dacă va fi cazul, bineînțeles, și dacă chiar există aceste 10 persoane interesate de bazaconiile mele).
Acestea fiind scrise, aștept gânduri, reclamații și alte otrăvuri pe yourweddingstyler la gmail cel mai com. Come on, make me do it! :)
Eu încă mai vreau să mai schimb lumea lucrurile – și încă mai sunt lucruri de schimbat acolo, în sălbăticia ballroomurilor strălucitoare. Dacă vreți și voi același lucru… vă aștept ca și când.
Aștept, desigur, (și) provincia!
Fotografia zilei (pentru noroc):
Credit foto: Marius Bărbulescu
PS- Îmi povestea Simona (o clientă) că imediat după nuntă a primit spam mail cu invitație la curs de wedding planning. 300 de lei cu discount de 50% dacă mai aduci pe cineva.
Trebuia să mă fi dus și eu.
Oare dacă aduceam încă vreo două plăteam doar un sfert?
Vorba ei, practic mai ieftin decât un epilat.