De ce mai puține înseamnă mai multe?

December 17, 2014

Vorbim astăzi (din nou?) despre mai multe versus mai puține.

Ce?

Opțiuni.

Mai întâi aș dori mult să urmăriți un material TED. Știu că-i foarte greu pentru cineva să mai asculte pe altcineva atât de mult, mai ales dintr-un filmuleț…dar încercați! E un preambul necesar, chiar daca foaaaarte general.

 

Ce ne place oare atât de mult în societatea capitalistă? Variantele. Pe o piață concurențială e bătălie mare, iar competiția asta nu poate fi decât în favoarea consumatorului, nu-i așa? Ei, nu-i chiar așa, dar să zicem că este așa, de dragul generalizării fără prea multe nuanțe. Așadar, atunci când oferta e vastă, prețul scade, calitatea crește (și aici ar fi nuanțe, dar repet – să rămânem în generalizare) și cumpărătorul are de câștigat dacă e atent și stă să aleagă.

Ce se întâmplă oare atunci când oferta devine PREA vastă? Când e atât de mare încât e foarte, foarte greu să-ți mai dai seama care este prețul corect pentru un anumit produs sau serviciu, care e un preț care ar trebui să-ți dea de bănuit în legătură cu calitatea, care furnizor sau producător e serios și care nu? Chiar e foarte greu să-i ,,citești” pe toți și în afară de asta trebuie să dedici procesului de selecție foarte mult timp. Cum poți să ai certitudinea că ai făcut alegerea cea mai bună? Cum vei mai dormi, oare, noaptea, fără să știi sigur-sigur-sigur că nu e ceva acolo mai bun și mai ieftin pentru tine?

Și ce a făcut internetul pieței de servicii așa-zis ,,de nuntă”? A făcut-o să explodeze. A ajutat la dezvoltarea ei, fără doar și poate, dar a și îngreunat misiunea clientului, asta după ce în primă instanță l-a ajutat, facilitând accesul lui la produse și servicii specifice.

Cu un simplu search pe google după cuvintele cheie ,,fotograf profesionist” poți găsi o multitudine de portofolii, care mai de care mai colorate, mai atractive, mai ,,profesioniste”. La început te bucuri! Uite cât de ușor este. După care îți dai seama că:

1) sunt mulți

2) sunt foarte mulți

3) nu știi cât costă / nu prea sunt prețuri la vedere

4) cel mai probabil ,,specificațiile tehnice” nu-ți spun nimic – sună bine, pare de bine, dar nu știi exact ce înseamnă

5) sunt prea mulți

6) nu știi care din ei sunt ,,pe bune” și care nu. Care au fotografii reale în portofoliu și care nu

7) nu știi cum sunt ei, ca oameni. Nici măcar nu ai certitudinea că își scriu singuri blogul, dacă au așa ceva

8) sunt îngrozitor de mulți.

Zici să faci un shortlist. 2-3, cu care să te vezi și să testezi compatibilitatea. Cumva, sfârșești cu o listă de 10-15. Cărora le scrii. Și care îți răspund. Stabilești întâlniri cu 8-9 dintre ei. Când ajungi pe la al 5-lea deja ești în încurcătură – ai dubii doar în legătură cu unul, restul de patru îți plac la fel de mult.

Și uite-așa au trecut vreo patru luni.

Între timp te vaiți peste tot cât de stresant este să îți organizezi nunta. Pentru că poate deveni, într-adevăr, stresant, dacă nu ești genul ăla super impulsiv care să pună deștu pe primul site apărut în cale, să dea cu subsemnatu și să treacă mai departe.

Și povestea asta se repetă cu fiecare capitol în parte – stai că ne trebuie și flori. P-astea nu le luam de la florărie? Păi nu, că mi-a zis prietena x că ei i le-a făcut un designer. Și l-am căutat pe net, și l-am găsit, dar am mai găsit vreo patru. Și aș vrea să vorbesc măcar cu doi, ca să fac o comparație…

Și nu pot să aleg un make-up artist doar după site, nu? Și trupa, cum fac cu trupa?! Să iau doar un DJ? X mi-a zis că nu poți să ai doar DJ la nuntă. Dar la Y mi-a plăcut, și era doar DJ. Dar ce DJ?

etc

Nu continui, ați prins ideea, așa-i?

Și ce face omul stresat de prea multe variante și prea puțin timp atunci când ajunge îngropat de situație?

O contractează pe Andrada. Sau pe Irina. Sau pe Delia. Sau pe Victorița. Sau pe Ioana. Sau pe altcineva.

Bun, fericire maximă! Se deschide o șampanie,  se sărbătorește! De acum înainte zilele ne vor fi mai ușoare și nunta mai luminoasă pentru că – nu-i așa?- avem lângă noi un specialist destoinic pe care-l plătim bani buni să ne ajute cu organizarea.

După momentul de euforie, pupăturile și oficializarea relației dintre voi și consilier pe facebook, se trece la treaba. Andradairinadeliavictorițaioanasaualtcineva începe să își pună în aplicare planul. Fiecare după metoda proprie, n-o să detaliez aici tocmai pentru că bănuiesc că ați avut grijă și cu selecția asta și ați înțeles fiecare ce și cum face.

Și aici, în loc să se facă viața mai frumoasă, ziua mai luminoasă și nunta mai normală, începe tragedia numărul doi. Pentru ca Andradairinadeliavictorițaioanasaualtcineva îți face o recomandare. Hai, două. Hai, trei! Cum?! Din atâtea variante care există pe piață, ți se dă doar o variantă?! Păi tu ai fost acolo, ai și tu google, ca și ele! Cum o să poți să fii sigur/ă că ai făcut alegerea corectă, dacă fetele astea nu fac decât să-ți arunce câte-un nume, ca pe momeală, așa?! Păi oare de asta le plătim noi?Păi nu avem oare o prietenă care ar putea să aleagă și ea un nume acolo și să ni-l spună?

Ok, hai să termin cu gluma și sarcasmul. Cred că direcția a fost dată și este clară deja :). Dragii mei, când contractați un consilier – care se presupune că știe ce vă spune – îl contractați tocmai pentru bagajul de cunoștințe și relații pe care îl are. Pentru scurtăturile pe care poate să vi le ofere – și pentru metoda lui de lucru pe care cu siguranță v-a prezentat-o înainte să semnați un contract. Sigur, nu sunteți obligați să săriți cu pixul și să semnați la prima propunere pe care v-o face – dar înainte s-o refuzați din principiu sau să cereți alte cinci variante, uitați-vă, că poate vă place. Poate omul chiar și-a făcut treaba pentru care îl plătiți și a comparat el pentru voi, a analizat el atent situația, bugetul, prețurile, profesionalismul furnizorilor și direcția gusturilor voastre și v-a făcut o propunere potrivită.

Motivul pentru care contractați un consilier/wedding planner/ altceva similar este să vă fie mai simplu. Nu să introduceți în ecuația haosului încă o persoană care să caute în paralel cu voi variante, care să vă trimită liste peste liste și care să vă aglomereze și mai tare. Nu vă faceți un bine acționând așa – și da, probabil că o să sfârșiti prin a avea sentimentul că îl plătiți degeaba.

Ok, și acum e atunci – cum mă asigur că am ales bine wedding plannerul/consilierul/altceva similar? Dacă chiar e o persoană care a căutat la întâmplare un nume pe google și mi l-a dat drept recomandare?

Păi aici ar trebui poate să judecați singura dată așa cum ați încercat să judecați în toate celelalte – uitați-vă pe un portofoliu. Vedeți dacă aveți cunoștințe în comun și cereți o părere. Nu vă luați neapărat după ,,gura târgului”, în sensul în care dacă toată lumea laudă pe x nu înseamnă că și tu vei avea o relație fericită cu ea, sau din contră, dacă există vorbe rele despre y e cu siguranță cineva de neales. Cântărește tot ce afli, trece fieșce informație prin filtrul bunului tău simț, presupune că există întotdeauna cel puțin două variante ale unei povești și trage-ți singur/ă concluziile. Nu în ultimul rând, încearcă să te întâlnești cu persoana respectivă. Sigur, e greu să faci asta dacă nu locuiești în țară. Dar încearcă măcar să faci un schimb de e-mailuri temeinic sau o sesiune skype să vezi cum te simți discutand cu persoana în cauză. Să încerci să-i citești printre rânduri setul de valori de bază. Sigur, n-o să poți să te prinzi cum e ea, în detaliu și poate nici n-o să deveniți BFF, dar trebuie să simți că poate fi o persoană pe care s-o apreciezi și pe care să o înțelegi. Cu care să rezonezi. O să petreci multe discuții cu această persoană, foarte multe – și dacă sentimentul tău este că e ceva deranjant la ea, atunci încearcă să vezi și alte variante, chiar dacă toți prietenii tăi o recomandă. E foarte posibil să intervină din când în când incompatibilități – e firesc. Nimeni nu se poate înțelege perfect cu toată lumea. Dacă face asta, atunci ceva e teribil de greșit la el/ea.

După ce ai făcut alegerea asta – că ai făcut-o mai ușor sau mai greu, că ai ales între mai multe variante sau ai avut o dragoste la prima vedere/auzire/scriere – parafeaz-o ca fiind cea mai bună alegere pe care ai făcut-o și încearcă apoi să te relaxezi. Repet – RELAXEAZĂ-TE! Motivul pentru care plătești această persoană este ca ea să-ți dea cât mai puține variante. Să te ,,vâre” pe un canal cât mai îngust. Să scormonească în locul tău. Să-ți împrumute agenda sa și să facă cea mai bună alegere pentru tine, dintr-o întreagă listă de contacte. Să-și asume dificultatea alegerii și teroarea incertitudinii. Trebuie să crezi lucrul ăsta, altfel tocmai ai aruncat niște bani pe fereastră. Nu ai angajat o secretară, care să-ți organizeze informația și să caute pentru tine, sau să contacteze furnizorii pe care-i găsești tu pe net sau din auzite. Ai angajat un om care se presupune că știe mai bine decât tine cum stau lucrurile cu domeniul ăsta, care-ar trebui să-ți servească niște recomandări verificate (ofertă actuală, disponibilitate) și să te ducă direct către o echipă care să tindă spre un ideal.

Dacă ce spun sună imposibil pentru tine, atunci, by all means, nu contracta pe nimeni! Nu spun asta cu rea voință! Dimpotrivă, încercă să te ajut, dând un sfat sincer! Nu arunca banii pe fereastră dacă simți că nu poți avea încredere în nimeni ca în propria persoană. Chiar vor fi bani aruncați pe fereastră. Și la sfârșitul colaborării vor exista două variante de poveste – și niciuna nu va fi foarte frumoasă.

Am făcut, la rândul meu, multe greșeli. Prea multe, poate. Pe de o parte am căzut în tentația de a oferi variante multe clienților mei, tocmai pentru că știu atât de multe, că mi-a fost mai simplu să îi las pe ei să facă o alegere. Ca să mă simt eu împăcată, chipurile. Am tratat prea facil un buget limitat, imaginându-mi că se vor găsi soluții dacă îți dorești cu adevărat și cauți suficient de mult, până s-a demonstrat că nu, nu există mereu soluții, nu fix aceleași pe care ți le dă un buget generos. Pe de alta parte, am intrat în colaborări în legătură cu care am avut dubii. Am picat în capcana sentimentului că ești dorit de cineva, deși mie mi-era clar ca lumina zilei că nu ne vom iubi foarte tare. Dar e greu – te simți măgulit, admirat, curtat – și apoi spui – cum să am nesimțirea să refuz un client care mă vrea? Dar să mergi mai departe este adevărata greșeală pe care o puteți face față de el, credeți-mă pe cuvânt, ca pe o babă care-a dat zdravăn cu capul de sus. Cum era poate și normal (deși neplăcut) să se întâmple.

Așadar, apel către clienții de consilieri/wedding planneri/altceva asemnănător – nu vă bucurați la variante multe. Bucurați-vă la soluții eficiente, rapide și potrivite pe care vi le oferă omul vostru. Și către oamenii în cauză – încercați să vă duceți clienții pe drum cât mai drept și mai sigur. Nu faceți greșelile mele. Ușurați-le viața și spuneți-le, fără frică, ce ar trebui să facă. Pentru că voi chiar știți mai bine. Și trebuie să le insuflați această certitudine și să îi ajutați, nu doar să îi periați și să îi asigurați că știu să aleagă tot ce e mai bun. În relația voastră, voi sunteți liderii.

Și nu în ultimul rând, drage colege de tagmă, învățați din greșelile voastre! Nu presupuneți că dețineți adevărul absolut. Gândiți-vă, încercați să înțelegeți de ce s-a întamplat ce s-a întâmplat atunci când s-a întâmplat. Vă ajută să identificați o situație asemănătoare viitoare și s-o preveniți, fără să dați în fatalitatea ,,dau numai peste clienți dificili” :).

Sus paharul pentru un 2015 cu decizii cât mai ușoare, cu clienți cât mai fericiți și iubire pe toate planurile!

Fotografia zilei:

10434342_10152590390583755_4003855227226797384_n

 

Credit foto: Imagia

 

SHARE THIS STORY
COMMENTS
ADD A COMMENT